21 februarie 2014

Top 5 Wednesday #5



Top5 Wednesday.. mda, ştiu că e vineri! Tema de săptămâna aceasta m'a pus puţintel în dificultate şi am pierdut timpul gândind. You better enjoy!


Top 5 Wednesday este un tag care a circulat atât în blogosfera din străinătate, cât şi pe youtube. El constă în construirea unui Top 5, în fiecare miercuri, bazat pe o temă dinainte stabilită. El a fost creat (iniţial pe youtube) de un booktuber, gingerreadslainey, şi a fost adus blogosfera din România de Pzzike. Pentru mai multe detalii, o puteţi contacta pe Pzzike aka Crina, şi vă puteţi implica şi voi. Vă aşteptăm!! -celelalte Top5 le găsiţi aici-


#5. Nerv Books



Săptămâna aceasta discutăm despre cărţi care ne'au terminat toţi neuronii când le'am citit *sau când am încercat şi am eşuat*.  O să fie aranjate de la cea mai enervantă la cea mai puţin. Enjoy!!

1. Chimie perfectă de Simone Elkeles
În primul rând, nu vă apucaţi să aruncaţi cu roşii! :)) Ştiu, asta e. Nu mi'a plăcut absolut deloc. M'a enervat clişeul extra cunoscut. Okei, în fiecare carte e câte un clişeu, dar cartea asta a fost previzibilă de la început şi până la mama sfârşitului său. Îmi venea să arunc tableta de toţi pereţii. Da, a fost sweet, dar m'a enervat mult de tot.




2. Instrumente Mortale #2-#3 de Cassandra Clare
Well, primul volum mi'a plăcut extrem-extrem de mult şi de aceea am zis să continui. Însă ceea ce am găsit m'a exasperat până la Dumnezeu şi înapoi. Exact acelaşi mers al lucrurilor: gen City of Bones, tras la indigo, în ceea ce priveşte momentele de maxim suspans şi tot aşa. Clary mă ucidea cu fiecare rând şi Jace zici că era bătut în cap.. trist. Norocul meu ştiţi care a fost? Le'am împrumutat de la bibliotecă. Dacă le cumpăram din banii mei, clar înnebuneam şi mai tare.
 


3. The Legacy of Kilkenny de Devyn Dawson
Doamne iartă'mă, dar nu credeam că o carte al cărui cover şi synopsis pot suna atât de bine (aici vă puteţi convinge singuri!), să fie atât de oribilă! Deci staţi să vă explic. Cartea are gen vreo 50 de capitole! *da, nu glumesc* Şi fiecare capitol are cam 2-3 pagini. Ce se întâmplă în 2-3 pagini per capitol? Trece cu fucking viteza luminii prin acţiune. Deci în 5 capitole băiatul e deja introdus în lumea supernaturală, află că e nu ştiu ce tip care va împlini profeţia şi va aduce moartea nu-ştiu-cui, şi tipu e soooper chill. Okei. Cum suna un capitol? Ceva la modul: azi apărut la şcoală o tipă nou. E drăguţă, dar umblă cu cea mai bitchy fată. Apoi se întâlnesc la grupul unde el se duce după şcoală, el îi vede maşina super tare şi se lasă dus acasă de ea. Apoi brusc îşi dă seama că se îndrăgosteşte de ea şi că el e vreun shapeshifter, îl cunoaşte pe şeful haitei, are parte de instructaj şi tot aşa. Deşi pare un fir normal al unei poveşti, vă spun eu că acţiunea este al naibii de fast forward şi asta m'a supărat mult de tot! Adică ideea în sine e super mişto, dar dă'o'n mama ei de treabă, nu mă aduce în numai 5 capitole să mă simt de parcă aş fi zburat prin jumate de carte. M'a exasperat grav de tot şi după 5 capitole m'am dat bătută. E groaznică! Nu cred că o să îi dau vreodată o a doua şansă!!



4. Iubire de Hanne Ostravik
Well, să spunem că m'am convins că până şi autorii nordici au păsărelele lor pe creier. Cartea are o poveste ciudată şi nu se înâmplă ceva incredibil *de bun*. Din câte îmi aduc aminte este vorba de o mama care'şi creşte fiul singură şi mama copchilului adoră cărţile şi într'o seară pleacă în oraş să'şi mai ia. Şi îl lasă pe copil singur. Puştiu iese şi el afară să vândă bilete pentru nu-ştiu-ce chestie de la şcoală şi crede că mama'sa e în casă pregătindu'i tortul pentru ziua lui. Mă'sa hoinăreşte de nebună prin oraş, ajunge la circ, unde îi pică cu tronc un tip de acolo. Şi toată noaptea se plimbă cu el şi visează că el e the one şi că vai, Doamne, ce fericiţi vor fi ei. Puştiul şi el hoinăreşte prin cartier şi la nişte prietene pentru a'i lăsa timp lu' mă'sa să'i pregătească surprizele. M'a enervat groaznic de mult, ideea ca o mamă să fie atât de iresponsabilă! Nici nu vă spun sfârşitul.. e mult prea greu să'mi controlez repulsia..


5. Extrem de tare şi incredibil de aproape de J.S.Foer
Îhm, nu daţi cu ouă! Nici cartea asta nu mi s'a părut 'oh-so-damn-good' pe cât o laudă toată lumea. Da, povestea e drăguţă. Însă e spusă ciudat. Adică da, înteleg ideea de originalitate and all of that, însă nu e pe gustul meu. Paragrafe mâzgăşite, desene, poze şi o poveste încâlcită, care într'un final mi s'a părut inutilă. Păcat.. Am citit'o prin toamnă, aşa că nu'mi aduc aminte prea multe lucruri. Poate doar faptul că puştiul ăsta mic, Oskar, strângea poze ciudate, cum ar fi o tipă care'i face ceva 'drăguţ' prietenului ei, şi tot aşa.. spooky shit. Niciodată nu o să înţeleg cum pot oamenii să iubească romanul ăsta. Poate sunt eu încuiată, dar asta e! 

__________________________________________

Singura fază de care sunt absolut convinsă este faptul că volumele numite mai înainte sunt cunoscute şi adorate de publicul larg *mă refer la 1-2-5*. Cam asta e problema: toată lumea le'a adorat şi toată lumea le laudă până la cer şi înapoi, şi normal că te aştepţi să fie #ohsogenius, dar nu sunt şi asta te enervează. Aşa că există două soluţii: ori nu mai asculţi lumea şi te bazezi strict pe ceea ce citeşti, ori te iei după lume şi te rogi să aibe dreptate! :)) 

Oh!! Să nu uit! Am trecut cu bine de prima sesiune, am o singură restanţă- la economie *din 109 studenţi, doar 30 au luat. cool,a?*. Am doi de zece, doi de noua, un saşe şi un şapte! :)) Sunt cool, I so know *modestă*. Acum vă las, vă urez să aveţi parte de un final de săptămână genial! Şi din nou vă spun că încerc să mai dau şi pe aici. Mai vreţi să auziţi că'mi pare rău? :o3 Vă iubesc!! Toate cele bune!!







Un comentariu:

  1. sa stii ca eu m-am obisnuit cu youtuberii/bloggerii astia de cacat (scuzati expresia, dar si eu am fost asa...) care recomanda numai carti proaste care nu au nici un folos si sunt scrise doar de dragul de a fi scrise. am inceput sa ma uit cu scarba la propriul raft, daca-ti vine sa crezi! daca vrei sa nu o mai dai in bara cu cartile, citeste orice iti pica in mana de george orwell. nu are cum sa nu-ti placa, iti zic eu. si daca vii cu mine la biblioteca iti si arat unde sunt si care sunt, ca le-am memorat locul.:))
    bravo, pentru notele tale. eu am dat simularile si la romana nu am citit unul dintre exercitii complet. cred ca-mi trag un glonte in cap daca fac asa si la examen, zau.

    RăspundețiȘtergere

Pot conta pe tine sa-mi spui ce crezi ♥