27 iunie 2013

This song saved my life..


Şi uneori sunt momente în care doar ai vrea să te îngropi şi să stai sub pământ mult şi bine.. cam ca acum. Nu pot să scap de senzaţia că vreau o schimbare, că vreau ceva nou, că nu mai suport nimic şi pe nimeni -.- Simt că nu mai vreau să învăţ, dar totuşi mi'e frică pentru bac. Simt că vreau o schimbare cu blogul, poate design'ul, poate conţinutul, poate totul.. Uneori mă bate gândul să încerc şi cu wordpress'ul.. idk. Am momente în care aş vrea să mă apuc să scriu de nebună, dar ceva mă reţine. Aş vrea să pot să citesc cărţile pe care le am luate de la bibliotecă, dar, din nou, bac'ul mă stresează.. Parcă aş vrea să mă angajez part-time, parcă aş vrea să mă plimb de nebună pe tocurile mele verzi chiar dacă nu mă asortez.. parcă aş vrea să dorm şi să nu mă mai trezesc, dar, again, parcă aş vrea mai tare să ţip că 'sunt şi eu aici!'.
Nu ştiu pe cine să dau vina pentru starea asta confuză.. Mi'e dor să postez, da r totuşi nu o fac pentru că mi'e frică pentru săptămâna viitoare.. Am momente în care sunt al naibii de relaxată.. poate sunt inconştientă că dacă nu iau bac'ul cum trebuie îmi dau foc :)).. Ascult Simple Plan în surdină şi îmi dau seamă că poate sunt nebună sau poate ăsta e modul meu de a cere ajutor.. de a spune că am nevoie de un hug, de un semn, de ceva.. Simt că mi'e dor de anumite persoane.. dar nu ar trebui.. oh, damn it. Nu ştiu unde să-mi mai găsesc liniştea, nu ştiu ce să mai fac.

Sfinte, scriu atât de mult şi nu spun nimic.. E un total amalgam în capul şi-n inima mea x.x vreau să.. nu ştiu.. să fiu departe, undeva singură şi să îmi dau 2 peste ochi.. poate aşa mă trezesc. Damn it, sunt atâtea lucruri pe care aş vrea să le fac, să le spun, să le trăiesc şi totuşi nu pot.. pentru că există chestii care nu pot fi făcute... credeţi-mă că nici eu nu mai ştiu ce spun şi nici nu înţeleg nimic din ce am scris x.x
Nu vă condamn dacă luaţi nişte roşii şi le aruncaţi spre ecran *vin să-l curăţ?! :D*

Vrea cineva să se alăture echipei 'Noi şi un blog'? Gen să fie autor şi să mai umple spaţiul pe aici? Simt că nu fac faţă.. şi mi'e peste mână să mă ţin de capul fetelor să posteze doar pentru că eu sunt un panda verde x.x Zău, sincer, vrea cineva să facă o încercare, să vadă cum îi place pe aici ?:) Dacă da, lăsaţi-mi un mail pe noi2siunblog@gmail.com :)

Nu cred că vreau să ajung la momentul în care să pun iar blogul pe pauză.. Simt că-mi explodează sufletul, inima şi capul.. Raţiunea e undeva lipsă, coorenţa m'a părăsit din prima clipă..

*Dacă citeşti asta, deşi nu cred, să ştii că mi'e dor de tine şi tachinările tale :)*

Uneori chiar mă întreb dacă vorbesc cu pereţii şi sunt nebună.. Simt că dezamăgesc lumea din jurul meu, dar mai ales pe voi.. Damn it, I'm a mess :( Zău, de când cu înmormântarea cred că m'am dus pe copcă.. mă simt de parcă aş avea un gol în mine, dar din ziua aia parcă l'am simţit mai bine şi acuma cred că se transformă într-un hău.. 

Gata tortura, vă las în pace să mergeţi la treburile voastre :) Dacă aţi rezistat eroic până la aceste rânduri, nu pot decât să vă mulţumesc! O seară cât mai faină!


Tare aş vrea să fiu invizibilă..sau să nu mai fiu deloc..

XoXo,
Adry ♥

5 comentarii:

  1. Vai, scumpa mea, dar ce mi se frânge inima când văd că te simţi aşa. Jur că aş vrea să alerg până la tine şi să te strâng în braţe, of. Dar nu e bine să fii invizibil. E bine să fii acolo, să exişti, să îi arăţi lumii de ce eşti în stare chiar în momentul în care te subestimează mai mult. Sunt şi persoane care te iubesc şi care o să-ţi fie alături întotdeauna, să nu uiţi asta.♥

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu cred ca exista cuvinte pentru cat mi-ai frant inimioara in timp ce citeam randurile . Bratele mele au incdeput sa tremure , as vrea sa te pot imbratisa strans si sa te ajut sa treci peste asta . Dar nu stiu cum , nu stiu cum as putea sa ajung la tine , sa te strang in brate .
    Te rog rezista , lupta . Stiu ca vorbesc fara sa stiu prin ce treci de fapt , dar te rog . Te implor , nu renunta . Daca vrei , poti sa iei o pauza . Sa stai in pat , sa te relaxezi , si sa nu te gandesti la nimic .Apoi sa iti revii in forta , sa te impui si sa iesi din starea de invizibilitate . Sa le arati celor care te subestimeaza ca esti si tu aici , si ca poti fi mai buna .
    Daca vrei , poti sa schimbi continutul blogului . Poti sa te apuci sa scrii de nebuna , despre orice. Poti sa-i schimbi designul de cate ori vrei.
    Gandestete ca , oricat de mult te-ar ignora unii , vor fi persoane care nu te vor lasa niciodata balta. Asa ca sa treci peste asta si sa te intorci din nou la zambareata atomica plina de iubire , ok ?

    RăspundețiȘtergere
  3. Ma simt ca o criminala. Doamne, nu imi vine sa cred cat de tampita *ca sa nu spun altfel* am fost sa nu mai scriu si pe aici. Defapt, facusem o postare, dar am regretat imediat de la un comentariu si am sters-o, si probabil ca daca citeste asta, persoana respectiva se simte cu musca pe caciula. Oricum, promit sa fiu p'aici mai des. Hai, pe cuvant de cercetas *cu toate ca n-am fost niciodata intr-o tabara de cercetasi*. Scriu eu o postare cat de curand pot.

    RăspundețiȘtergere
  4. Doamne Adry, ce te-a adus în halul ăsta?!
    Mă simt așa de rău că nu am vorbit cu tine. Abia aștept să termini cu bacul ca să poți să nu știu... respiri. Așa am fost și eu; m-am simțit ca naiba și pentru că eram foarte obosită. Și nu obosită fizic neapărat, mai mult obosită mental.
    Adry, aș sta eu pe blogul tău dar eu nu am idei ce să postez pe al meu, dar mai să apar și pe aici.

    RăspundețiȘtergere
  5. Poor Adry :(. Nu ştiu exact cum să te încurajez, să te consolez. Cred că bacul e cel care îţi induce starea asta de spirit.
    Sunt sigură că după ce vei scăpa de el te vei simţi mai ok.
    Un lucru trebuie să ştii: noi, bloggăraşii, vom fi mereu aici pentru a te susţine :o3.
    Sper ca următoarea postare să fie mai " a la Adry cea veselă" :D.

    RăspundețiȘtergere

Pot conta pe tine sa-mi spui ce crezi ♥