7 iunie 2013

Primele 100+ de cuvinte..



Heiiii! Ştiu, ştiu prea bine că am promis recenzia de la 'Ziua în care mi-am ucis tatăl', dar pentru că m-am apucat de recapitulările ptr bac am cam decalat programul de citit. Aşa că, pentru a vă îmbuna am zis să vă arăt primul capitol din această carte atât de.. nici nu-mi dau seama cum să-i spun!! Mi se pare foarte plăcută ca şi stil de a scrie, chiar e o doză bine-venită de noutate! O să vedeţi voi mai multe când o să fiu gata cu ea!!




1.

Ziua în care mi-am ucis tatăl era însorită, deşi lumina era ceţoasă, fără umbre sau contururi. Sau poate era cenuşie, acea nuanţă de cenuşiu care spoieşte până şi sufletele fără aplecare înspre melancolie. E ciudat cum acesta este singurul detaliu pe care nu mi-l amintesc; toate celelalte îmi sunt încă vii în memorie. Dar de ce ar fi important? Contextul, la asta se reduce totul- contextul. De ce să încerci să trezeşti natura din indiferenţa ei faţă de noi, oamenii? Să n-o mai lungim, aşadar. L-am ucis pe tata aşa cum ai strivi o insectă. Nu, e prea mult spus, pentru că în mod normal ai simţi iritare. Dar am început să bat câmpii- iertare. Mai corect ar fi să spun că mi-am ucis tatăl aşa cum ai trage aer în piept, calm, fără nici un efort de a-ţi umple plămânii.
O lovitură în ceafă şi încă una în moalele capului, asta a fost tot. Stătea pe canapeaua din salon şi citea ziarul, ca în fiecare dimineaţă, înainte să meargă la club, unde înota cei 1 500 de metri în patruzeci de minute. Bărbat atletic, tata avea mereu grijă de pielea lui bronzată- bronz de bogătan, unul dintre semnele evidente ale prosperităţii sale. M-am furişat prin spate, sunetul paşilor mei fiind absorbiţi de covorul miţos. La prima lovitură, pieptul i-a zvâcnit înainte, ca şi când s-ar fi aplecat să-şi lege şireturile la pantofi. Îndoit de la jumătate, a primit cea de-a doua lovitură, tremurul mâinii drepte, înainte să se oprească inertă pe podea; privirea îngheţată de spaimă de pe chipul său... E relevantă descrierea acestei întâmplări? Sper că n-a fost prea neplăcută; nu asta am urmărit.
Am rezemat bucata de lemn în spatele canapelei, cu o grijă – acum îmi dau seama- exagerată (ca şi cum ar fi devenit un obiect ritualic). Am ocolit canapeaua şi, înainte să-l aşez pe tata, mi-am aruncat privirea în ziar, să văd ce anume citea înainte să moară. Era pagina cu anunţurile matrimoniale. La ce-o fi visând oare în acele clipe? La Aline, pisica sexoasă cu buzele-i de miere? La Milena, obrăznicătura dispusă să facă orice? Sau la verişoarele sadice, care promiteau totul la dublu? Ştiu, puteam trece peste secvenţa aceasta, dar ştiam cât de interesat era de anunţurile prostituatelor şi mi se părea de o omenie înduioşătoare. Am spus „omenie”, dar „săbiciune” ar fi mai potrivit. Era cunoscut, respectat de fapt pentru puterea sa de seducţie. Până să-i curm viaţa, tata le-a demonstrat tuturor că e în stare să vrăjească femei de orice vârstă, de orice rang. Nu-mi imaginam că putea plăti pe vreuna să se culce cu el. Femeile- toate pe care le-a avut- erau înnebunite după el. Prostituatele sunt pentru bărbaţii ca mine. Sau erau.
Am întins trupul tatălui meu pe canapea şi m-am aşezat pe margine, la căpătâiul său. Nu ştiu cât am stat acolo privindu-l, oricum, destul cât să-mi întipăresc în memorie fiecare rid de pe chip. Când i-am închis ochii bulbucaţi, spaima din privire a dispărut şi-a lăsat locul unui surâs. Sau poate asta era doar în imaginaţia mea.
Apoi am chemat poliţia.
-Veniţi să mă arestaţi, am spus. Mi-am ucis tatăl.

 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

N-am nici cea mai vagă idee de ce în momentul în care citesc îl am în faţa ochilor pe Brad Pitt la o masă într-o sală de vizite la închisoare :)) Sau pe Gerard Butler..dubioooos!!



Dar, revenind. Această carte am primit-o spre recenzie de la Libris şi chiar aici  puteţi cumpăra cartea la reducere. Până acum vă pot recomanda cu foarte mare căldură, vedem dacă la final mai cred la fel!! :)) Îmi place stilul de scris, însă ce mă frapează este faptul că într-un fel, se ţine un "dialog" între criminalul nostru şi, din câte mi-am dat seama, psiholoaga lui. E funny că eu fiind fată mi se pare extrem de amuzant când el spune lucruri de genul "Nu ştiu dacă eşti căsătorită, dacă ai copii sau dacă te doare ceva", având în vedere că mă durea burta când am citit! :))

Cam atâtica. Promit solemn să revin cât de curând cu recenzia!
Marţi mă duc să dau competenţa la limba română.. să sperăm că fac bine! :))
Ne mai auzim noi până atunci!!
O seară plăcută, dragilor!



XoXo,
Adry ♥

3 comentarii:

  1. Woau, trebuie să-ţi spun, cartea asta e foarte interesantă, sumbră dar interesantă. Eu zic Gerard Butler :)).
    Eu am competenţele luni, cred. Nici măcar profa nu ştia, trebuie să-mi vizitez liceul în weekend *I hate my life*.
    Spor la citit.:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. yup, e destul de interesantă! pai baftă!!! o să fii tare!!

      cine crezi că poate să citească, când tăticu' meu mă bate la cap să ne uităm împreună la Grimm ?! :)) citesc eu mâine! :o3

      xoxox

      Ștergere
  2. Foarte misto carticica :) De abia iti astept recenzia ;;) Ton Ton iti ureaza bafta la competente :*

    RăspundețiȘtergere

Pot conta pe tine sa-mi spui ce crezi ♥