19 august 2012

Strike la pătrat

Hey, everybody! M-am decis să mai dau un semn de viaţă şi să vă arăt şi vouă cu ce mi-am ocupat timpul în utimele zile. Am citit două poveşti care m-au relaxat şi mi-au plăcut, cu ce altceva decât detectivi! Yeap, noua mea pasiune, sună dubios, este legată de detectivi. Îmi place să-mi pun creierul şi deducţia la încercare şi îl cam chinui ! :)) Dar hai să nu mă mai întind la vorbă! 


Strike #32

Şirul detectivilor continuă. De data aceasta ne oprim în Franţa pentru a-l cunoaşte pe Jules Maigret în ‚Prima anchetă a lui Maigret’ de Georges Simenon.

Câteva idei: 15 aprilie 1913, comisariatul cartierului Saint-Georges: un tânăr flautist intră în acea seară, aproape de miezul nopţii, şi cere cu comisarul, însă secretarul acestuia, Jules Maigret, preia cazul. Flautistul afirma că o femeie striga după ajutor de la fereastra casei iar când acesta a vrut să intervină a fost îmbrâncit şi pocnit de către majordomul familiei. Zelul cu care tânărul Maigret tratează cazul şi încearcă să descopere adevărul, îl face pe şeful său să-l trimită în concediu şi să investigheze fără a amesteca comisariatul în poveste. Oare va reuşi acesta să dezlege cazul cu succes sau cei de la Quai des Orfèvres îl vor umili dându-l la o parte?

Citate: Este o carte lejeră şi ceva pasaje interesante. Iată o mostră:
  • -Concediu!, anunţă el.

-Concediu, în aprilie, cu un suveran străin pe capul nostru?
-Concediu.
-Naştere?, întrebă celălalt, care ştia că Maigret era proaspăt căsătorit.
-Nu.
-Boală?
-Nu.
Situaţia devenea îngrijorătoare, iar colegul dădu din cap.
-În fine! Te priveşte. Vacanţă plăcută totuşi. Aşa au unii noroc!
  •  Ei drăcie, să nu-l apese pe cap! Nu poţi să gândeşti când eşti apăsat pe cap cu Dumnezeu ştie ce greutate! Cum de s-a făcut ziuă? Cine e acela? În cameră e un bărbat, un domn mic şi chel pe care îl cunoaşte, dar al cărui nume îi scapă. Doamna Maigret şuşoteşte. I se pune un obiect rece în gură.
  • -Se aşezase exact unde aţi stat şi dumneavoastră când aţi venit la braserie. Eram stingherit. Nu mă dusesem la cină şi nu pusesem piciorul acasă toată ziua, aşa că mă aşteptam în orice clipă s-o văd apărând pe nevastă-mea.

-A venit?
-Da.
-Au lămurit lucrurile?
-Exact între două melodii. Stăteam la masă. Nevastă-mea i-a smuls pălăria lui Germaine, apoi a apucat-o de coc.
-Au fost date afară?
-Amândouă. Mă întorsesem la estradă. Orchestra cânta să atenueze scandalul. Ştiţi, ca la naufragii! Se auzea cearta, care continua afară. După terminarea melodiei, patronul a venit la mine şi m-a rugat să mă duc la haremul meu, aşa mi-a spus.
-Te aşteptau pe trotuar?
-Numai una. Nevastă-mea. M-a dus acasă. Mi-a pus pantofii sub cheie ca să nu mai pot ieşi din casă. Totuşi am ieşit, acum o oră, şi am împrumutat pantofii portarului. Germaine nu mai e la hotel. Şi-a luat valiza şi a plecat.


Părerea mea: Eh, ăsta da detectiv simpatic! Deşi prin câteva pasaje ni se spune că ‚peste 20 de ani’ va fi mare şef, autorul ni-l prezintă cum era el la început. Un tânăr care putea să-ţi spună fragmente din regulament la orice oră din zi şi din noapte. Un tânăr însetat de acţiune şi de aflarea adevărului. Pare pricăjit, dar atitudinea lui te face să-l îndrăgeşti pe dată. Nu este o poveste cu intrigi complicate şi acţiune complexă, cum sunt cele ale Agathei Christie, este o poveste lejeră care trece pe nesimţite. Mi-a plăcut cu adevărat şi merită citită!

Informaţii generale: Volumul pe care l-am citit eu este de la editura  Adevărul holding şi a apărut în 2011 în cadrul proiectului ‚101 cărţi de citit într-o viaţă’. Titlul original este ‚La première enquête de Maigret’ şi a fost scrisă în 1949. Autorul, Georges Simenon, este un scriitor belgian prolific cunoscut pentru publicarea a 200 de nuvele şi numeroase scurte opere. Acesta este renumit pentru crearea personajului detectivului Jules Maigret.

Nota: 4   din 5.


Strike #33

Cu Maigret nu te plictiseşti niciodată! ‚Maigret şi bătrâna doamnă’ de Georges Simenon este o poveste ce merită citită!

Câteva idei: Frica este cel mai puternic sentiment, cel mai periculos chiar. De ce? Pentru că ne împinge să facem unele lucruri nebănuite. Un aşa-zis accident duce la moartea tinerei Rose Trochu, servitoarea Valentinei Besson. Bătrâna doamnă vine la Paris special pentru a-l solicita pe Maigret să ancheteze cazul, dar ce nu bănuieşte ea este că  domnul comisar va aduce adevărul la lumină.

Citate: Este o carte lejeră ce te lasă să te simţi purtat de val.
  •  -Nu sunt nebună, nu vă fie teamă. Nu sunt nici măcar ceea ce se numeşte o bătrână apucată. Când spun că Rose- aşa o chema pe servitoarea mea- a murit în locul meu, sunt aproape sigură că nu mă înşel. Îmi daţi voie să vă povestesc totul în câteva cuvinte?
  •  -A fost nevoit să se ducă la Dippe, spuse el.

-A murit, în sfârşit?
-Era bolnavă?
-De douăzeci-treizeci de ani tot spune că moare. Cred că Charles e încântat.
  •  -Ştiţi că, de când mă aflu la  Etretat, beau de dimineaţa până seara? Charles, fiul dumneavoastră vitreg, a sosit de dimineaţă şi mi-a oferit cocteiluri. Thèo a venit şi el şi a mai dat un rând. Mă întâlnesc cu inspectorul şi intrăm într-o cafenea să stăm de vorbă. Vin aici şi sticla de calvados apare imediat pe masă. Doctorul e la fel de ospitalier. Familia Trochu mă cinsteşte cu cidru.


Părerea mea: O carte relaxantă ce te lasă să-i dai drumul din mână! O poveste lejeră cu un detectiv simpatic, dar inteligent şi cu aceeaşi sete pentru adevăr ca în tinereţe. Mă fascinează stilul lui nenea Simenon de a scrie: relaxat, aerisit, nimic complicat şi, totuşi,  interesant, mai ales, te face să revii cu plăcere la citit. Este de admirat cum Jules Maigret cu puţine dovezi palpabile doar din întrebări bine puse descoperă adevărul într-un mod atât de relaxat. Această serie garantat m-a câştigat şi veţi mai auzi de la mine de Jules Maigret!

Informaţii generale: Volumul pe care l-am citit eu este de la editura  Adevărul holding şi a apărut în 2011 în cadrul proiectului ‚101 cărţi de citit într-o viaţă’. Titlul original este ‚Maigret et la vieille dame’ şi a fost scrisă în 1950. Autorul, Georges Simenon, este un scriitor belgian prolific cunoscut pentru publicarea a 200 de nuvele şi numeroase scurte opere. Acesta este renumit pentru crearea personajului detectivului Jules Maigret.

Nota: 5   din 5.


XoXo,
Adry

6 comentarii:

  1. Imi place mult recenzia! Din seria Maigret am citit Inspectorul Cadavre si mi-a placut mult de tot. Stilul lejer al autorului da foarte bine.

    RăspundețiȘtergere
  2. Lista mea cu cărţile poliţiste pe care le-am citit se reduce la nulitate; să-mi fie ruşine x.x O să-mi fac curaj să mă apuc luna asta de Prinţesa Gheţurilor şi dacă-mi place genul o să m-apuc şi de seria asta, cu siguranţă ♥ Citatele au ceva aşa simpatic la ele, nu ştiu exact ce :D
    Pupici :*

    RăspundețiȘtergere
  3. Awesome review! :)
    Am mai adaugat o carte pe wishlist :D

    RăspundețiȘtergere
  4. God, ce prostii scriu :">. La plural!
    Awesome reviews! :)
    Am mai adaugat niste carti pe wishlist :D
    Sorry. I am tired :)

    RăspundețiȘtergere
  5. @Niahara: mă bucur că ţi-au plăcut, înseamnă mult ptr mine :*:*:* o să încerc şi volumul acela :)) chiar e lejer şi te atrage :)

    @Raisa: mersi scumpo :*:*:*

    @Rose: las' că ai timp să-ţi măreşti numărul de cărţi poliţiste :)):*:* chiar sunt simpatice şi au cevaaaa care atrage :)

    @Patri: hehe, mă simt bine când corup lumea ;)) mă bucur că ţi-au plăcut :*:*:*

    RăspundețiȘtergere

Pot conta pe tine sa-mi spui ce crezi ♥